gloanţe, nu sfaturi

îs haplea. am devorat un oarecare număr de file şi încă nu mă simt sătulă. şi ştiu că o să galopez, cu ţeasta înainte, până o să simt că mă înec în litere şi-or să-mi vină înapoi fraze întregi regurgitate. simt paradoxal. oamenii departe îs aproape şi invers. asta-i de fapt un exerciţiu stângaci de minţi-m-aş frumos. ei sunt împrăştiaţi care încotro şi eu nu sunt niciunde. plutesc într-un vid însingurat de ciocolată amăruie cu sare neagră.

Advertisements