quiet nights of quiet stars

eşti cel mai agitat om pe care-l cunoşti, dar reuşeşti cumva să ai calmitatea oamenilor care au murit deja de două zile. şi uneori aceeaşi mimică. rece şi inexpresivă. de nimic nu te miră şi nimic nu te atinge. şi-n tine-s valuri şi se lovesc violent de coaste. îţi simţi sângele învolburat şi pulsezi a viu şi-a cerere. mâinile trădează. o dreaptă şi-o stângă dansează stângaci. tremurat. fără muzică. cântă-mi şoptit la ureche.

Advertisements

Sferă

muzică în căşti şi versuri mi se scurg în trup, şuvoaie.

simt că mai am şi o spun şoptit, cu oftat subînţeles,

ochi umeziţi de metaforă şi ronţăit de buze a vină.

patinează-n piept şi-mi alunecă senzaţiile pe sub piele

în cercuri concentrice,

a fugă, a rugă şi-a strigăt dulce.

prea departe te simt,

dus cu tăceri, frustrări şi mii de întrebări.

ce-ai făcut, Manole?