nici nu mai știu când

fac cumpărături online ca să umplu nu-știu-ce-goluri. mai nou îmi doresc toate cărțile pământului, înghesuite în brațele mele întru mângâiere. visez să-mi organizez cândva biblioteca pe culori, să crape ocd-ul meu, de nu.

am făcut switch pe introvert și sper că un mănunchi de raze mă vor convinge că merită doi pași de partea cealaltă a ușii. sunt mai greu de convins, decât era bruce wills greu de ucis. conștientizez că-s un om un pic dificil.

exersez blândețea pe mine și încerc să fiu indulgentă. îmi permit zile nemachiate și somn de 15+ ore. am lapsusuri și deja-vu-uri. și stări vecine cu atacurile de panică, care mă fac să râd. I’m a strong, independent woman, băăăi, nu mă face pe mine un tremurat și nici transpirațiile reci de pe șira spinării.

I’m fine.

the dark romantics

scriu strâmb pe o carte poștală dreaptă, cu chip de femeie frumoasă și flori prinse în păr. urmează să-i fac picioare spre transilvania. sau poate niște aripi ar fi mai potrivite. cred că e o idee proastă să-mi fac planuri pentru o perioadă care să sară pragul celor 2 zile depărtare față de momentul prezent. nu-mi fac planuri, nu-mi pun dorințe. mantra reamintită. mno, bumerangul se întoarce.

mi-am reamintit. starea asta de zâmbet tâmp, de relaxare și agitație. și mi-e teamă. teama mă face să sun în miez de zi după ce trimit sms în miez de noapte. e drăguț să trimiți epistole către niciunde. fără răspuns. să speri că șirul ăla de caractere nu se va transforma în încruntare. nu vrei să fii norul ăla plumburiu de deasupra capului cuiva.

am inaugurat zbor deasupra unui zepelin. să fie cu folos.