dust-Portraits-©Gabriel-de-la-Chapelle-4__880

smother

visul ăla frumos poartă parfum cu nota de vârf de tristețe.

lumea-și plânge morții vip. eu mi-s doar obosită. parcă iar n-am timp. parcă iar fug în cerc. parcă iar mă privez de elemente vitale.

ciugulesc pe fugă câte-o discuție cu sens, un cuvânt care să-mi țină mintea ocupată, o senzație care să-mi pună creierul pe pauză.

între timp, ciocolățim măria ta!

Advertisements
lanțul coliviilor

meccano mind // 2014

ianuarie, 2014

devorez lacom filme europene să-mi mai spăl scenariile americănești din creier, ălea 5 la număr, rulate excesiv, cu prea puține variațiuni. ducă-se. pentru moment. m-am îndrăgostit de-un film. mandariinid (2013). // filmul anului

echilibru-mi există doar în cap, ca țel prăfuit. am nevoie de-o busolă, că direcția mi-o aflu singură. tot spre sud. // când am impresia că știu ce vreau

m-am prins într-o buclă și am lăsat-o să-mi cânte dorurile. cântau și pentru tine, om înalt și drept, în sunet de clopot. // der vorghormia (rip)

Continue reading

bazsarózsa

un guturai încăpățânat m-a țintuit la pat, într-o inerție nefastă. încă nu se dă plecat. în plus, mi-a instalat în oase virus de stare de cuibăreală. a uitat, însă, să-mi dea și-un cuib. mno, încropim ceva cu filme, poate ține și de cald.

trei replici dintr-o piesă de teatru văzută acum opt luni mi-au suit un nod în gât care nu trece nici cu buline, nici cu siropuri. doresc să cred că-i un simptom autolimitat, cum doresc să cred asta despre tot. ducă-se. până atunci răspund la un mail cu întârziere de-un an și cred că timpul s-a oprit în loc. când colo-s doar eu.

trăiesc câte-un pic între țopăieli, vin fiert și litri de apă. între da și nu. când al tău, când al meu. între oameni cu zâmbete sincere și perdele de fum. pe lângă teancul de cărți și lista de făcut. cu gândul la tine, din când în când. cu resemnare. și uneori cu bucurie. cu ideea că ești bine. că-mi ești bine.