ma benz

cele mai frumoase zile. cele mai nasoale zile. da, da, îs aceleaşi. nu ştii să le mai culegi şi să le deosebeşti culorile, că totu-i o amestecătură şi tu eşti cea mai amestecată. o dai din calm în bocet, din bocet în râs şi-apoi iar în râuri şi-n sori şi-n zbor de cocori. pff, uite rima.

te joci cu nefăcutul, cu concediu de la viaţă, cu senzaţii de somn şi cu insomnii de ochi în pereţi. n-ai mai văzut un film de prea mult timp şi-un film bun de nici nu-ţi mai aduci aminte. ai mai recuperat cu cititul şi măcar pentru asta eşti mulţumită. încă ai trei cărţi începute pe noptieră, pe care le mângâi în fiecare seară drăgăstos.

bagi în tine popcorn din ăla cu bacon, care ştii că îţi face rău, dar era singura pungă care mai supravieţuise în casă. faci un mix de poporn şi napolitane cu ciocolată, peste care torni cantităţi generoase de cafea. după care ţi se prăvăleşte un bolovan în stomac şi te apucă căscatul.

suferi după un ghemotoc de blană cu cei mai frumoşi ochi verzi pe care nu o să-i mai vezi. vrei un ghemotoc de blană în braţe, să-ţi toarcă liniştit şi-a înţelege, pe care să-l mângâi până-ţi trece dorul. de-ar trece. te gândeşti serios să te apuci să pândeşti pisicile din cartier. declari acum şi aici că eşti nebună.

dacă nu există terapii în duş, ar trebui să se inventeze. de te miri unde-mi vin amintiri şi idei, ca nişte piese de puzzle cu care nu ştiu ce să fac. mi le împrăştii prin diferite colţuri de mansardă şi praful se depune.