Filmele lunii septembrie

auroraAurora (2012)

Filmul ăsta mi-a scos fire albe. Iar eu am scos fum pe nas şi pe urechi. Premisa cu care plecăm la drum e foarte mişto şi ofertantă – se ia o pacientă în comă, o mână de doctori – oameni de ştiinţă, un om de ştiinţă-cobai şi se pune de un experiment în care omul-cobai e conectat la sursa – pacienta în comă, urmând să primească informaţii din creierul ei. Eee! Şi de aici aşteptările mele s-au dus până în tavan, dorind să fiu surprinsă de ingeniozitatea cu care nişte oameni fac un film artistic despre complexitatea creierului uman. Am trecut peste faptul că limba vorbită e fucking-lituaniană şi asta mi-a făcut destul de dificil să urmăresc subtitrarea în engleză. Iar atunci când se vorbeşte în engleză, ţine-te bine, că după 3 cuvinte îţi doreşti să revină la lituaniană şi să-ţi dea subtitrarea înapoi. Mno, concentrată la maxim, aşteptam să fiu dată pe spate. Începe experimentul. Din când în când ni se relevă câte ceva din viaţa omului de ştiinţă cobai. Nu îţi trebuie mult să-ţi dai seama că e un cretin. Măh, da’ cretin din ăla libidinos şi uşor psihopat, cu privire rece şi lipicioasă şi gesturi pentru care eu aş castra bărbaţi fără nicio tresărire. În plus, minte şi fără neruşinare privind datele obţinute în urma fiecărei sesiuni de conectat la creier de pacientă în comă. Deci nu e de ajuns că e pe minus ca fiinţă umană, mai aflăm că nu-i mare lucru de capul lui nici ca om de ştiinţă şi că nu dă 2 bani pe un experiment ce ar putea veni cu nişte descoperiri revoluţionare. Şi asta pentru ce? Pentru că, vedeţi voi, incursiunile lui în mintea pacientei transformă filmul într-un porn de mâna a cinşpea. Şi avem parte de părţi sexuale expuse la cameră, că deah, e film european şi noi nu suntem pudici şi nu s-ar putea numi film european alfel! Mă! Şi scenele de sex… stai şi îi vezi pe ăia cum se schimonosesc, care mai de care, cu grimase şi dezgust întipărit pe feţe, cu expresii de orice natură, de teamă, de crispare, numai de plăcere nu. M-a enervat la culme să văd cum au redus mintea umană la scene de sex dubios, iară tagline-ul fimlului mă bagă în boală “One love is not enough for two”. Băi, voi sunteţi cretini?! Care dragoste? Cel mai mare regret, la finalul filmului, a fost că ăla nu o crăpat naibii. Era singurul final pe care l-aş fi acceptat.

adoreAdore (2013)

Prima oară când i-am văzut trailerul am avut aşa o senzaţie că e un film bolnav, în ideea în care eu credeam că ne arată cum o mamă se cuplează cu… fii-su. Apoi m-am mai uitat încă o dată la trailer şi am înţeles că de fapt o mamă se cuplează cu fii-su unei alte mame. Mno, filmul e frumos, dacă reuşeşti să scazi 3 personaje, din cele 4 principale şi să te concentrezi doar pe ăl’ de simte şi simte frumos. Din cei 3, unul e mai cretin decât altul. Nu se gândesc o clipă la consecinţe, la ce înseamnă de fapt ceea ce fac. Discuţiile dintre ele, după ce încep fiecare o relaţie cu fiul celeilalte îs atât de superficiale, goale şi degeaba. Mmm, ce bine mă simt. Nu are cum să fie rău, dacă mă simt bine, nu? – femei cretine. Mi-au plăcut în schimb locurile, plaja, nisipul, apa întinsa, valurile.

intactoIntacto (2001)

Mi-a plăcut tare mult. Pune problema norocului şi a furtului de noroc. Filmul prezintă “vampirii” de noroc, cei care “sug” norocul altora şi îl folosesc după bunul plac. Norocul este tratat ca o entitate a cărei existenţă este reală, iar jocurile de noroc capătă aici alte dimensiuni. Ca un preview, numai aruncă un ochi la videoclipul Voodoo People, a cărei idee e inspirată din Intacto. În mod special, mi-a plăcut povestea poliţistei şi câteva din replicile ei. E de văzut, recomand mai departe.

the adventures of baron munchausenThe Adventures of Baron Munchausen (1988)

Filmul ăsta e mai mare decât mine cu un an! 😆 M-a surprins prin universul fantastic pe care ni-l prezintă şi am aşa o vagă impresie că am citit cartea când eram micuţă şi pe baronul Munchausen îl chema oricum în mintea mea, numai Munchausen nu! M-am simţit ca un copil urmărind filmul, mi-a plăcut şi l-aş recomanda atât celor mai mici, cât şi celor mai mari. Şi parcă-aş căuta şi cartea acum… Ah, şi încă o chestie – Uma Thurman pare-mi-se că a găsit piatra filosofală sau ceva de genul – anii reuşesc să treacă pe lângă ea.

star trek into darknessStar Trek Into Darkness (2013)

Sau cum aşteptarea mea a luat sfârşit, pentru că din aprilie am tot stat ca pe ghimpi. N-am fost dezamăgită – pe lângâ relaţia Spock – Kirk, pe care am remarcat-o şi mi-a plăcut încă din primul film, acum m-am îndrăgostit de Khan. Măh, a făcut actorul ăsta un super personaj! Filmul împleteşte frumos momentele tensionate, cu cele comice, când apare Khan în prim-plan aerul se rarefiază, iară Spock pare prima dată chiar uman, în comparaţie cu antagonistul. Şi iar îmi pun problema începerii vizionării seriei originale. Uoff!

hangover part IIIThe Hangover Part III (2013)

Dacă aş fi ştiut că au uitat să îi pună sare şi piper la partea asta, sincer, m-aş mai fi uitat încă o dată la prima parte, în schimb. Primele două părţi mi s-au părut super haioase, chiar dacă fazele sunt cretinuţe, au umor şi chiar au stârnit hohote de râs. Chiar nu mai contează că partea a doua e un fel de prima parte, cu o mică schimbare de decor. Preferam probabil încă o copie xerox, decât ce a ieşit aici. Abia-abia am reuşit să scot nişte chicote chinuite. Şi eu, care îmi pregătisem toţi muşchii faciali… Meh, măcar Bradley Cooper îi încă bunuţ.

la migliore offertaLa migliore offerta (2013)

Mi-a plăcut atât, dar atât de mult! Şi finalul m-a lăsat cu inima bucăţi, într-o îmbufnare şi-o ciudă groaznică. Am sperat atât de tare să aibă alt final, orice alt final. Filmul e complet. Geoffrey Rush face un rol extraordinar, îi ador personajul şi m-am îndrăgostit puţin de el. Sylvia Hoeks e superbă, mai ales atunci când nu o vezi. Prima parte a filmului, când cei doi comunică doar prin perete, mi-a dat stare şi senzaţie de Mândrie şi prejudecată. Schimbul de replici e puternic, jocul de orgolii şi capitulare, dorinţă şi păreri de rău, revenirea, spăşirea şi vorba dulce. Decorul e superb, luminile la fel, iar muzica lui Ennio Morricone surprinde perfect atmosfera filmului. Îl recomand cu toată inima, iară eu trebuie să-l vizionez musai încă o dată.

disconnectDisconnect (2012)

În timp ce vezi filmul e posibil să îţi dea prin cap de 5 ori să îţi ştergi contul de facebook şi alte conturi pe care le ai în împărăţia internetului, măsori cam cât dai din tine în online şi cât împărtăşeşti din viaţa ta personală cu prietenii virtuali. Totul într-un cadru sumbru, gri şi apocaliptic. E bun filmul, foarte! Toţi actorii îşi fac treaba, inclusiv puştii, eu am dat şi ceva apă la şoricei şi m-am emoţionat ca o băbăloaică. Filmul ăsta are emoţie, tensiune, scene puternice şi o muzică superbă. E de văzut, de simţit şi de gândit. Şi iarăşi de simţit. În ordinea asta.

le_herisson_xlgLe hérisson (2009)

Ecranizarea romanului Eleganţa ariciului, pe care desigur, chiar dacă mi-a fost recomandat, încă n-am apucat să-l parcurg. Filmul are emoţie, delicateţe, citate din Anna Karenina, o puştoaică extrem de inteligentă şi talentată, o doamnă cu un suflet cald şi-un domn atent. E atât de frumos, parcă te-ai uita la povestea cenuşăresei reeditată, ceea ce te face să zâmbeşti aşa tâmp, a bine şi-a mulţumire sufletească. Şi-apoi, într-o secundă, tresari, inima ţi se face mică, scapi un oftat surprins, îţi pui mâinile în cap şi te întrebi ce naiba e în neregulă cu filmul ăsta!

Rush-posterRush (2013)

Am plecat la film cu ideea că o să văd ceva maşini mişto de formula 1, efecte faine, ceva adrenalină, pletele lui Thor şi cam atât. Mno, cum am putut să mă înşel! Filmul mi s-a părut extraordinar. Este emoţionant şi dramatic. Spune povestea a doi campioni de formula 1, rivali, cum altfel. Relaţia dintre ei e foarte bine prezentată, la fel cum e conturat şi caracterul fiecăruia din ei! Nu ştiu ce impact ar avea asupra unora care cunosc deja istoria lui James Hunt şi a lui Niki Lauda, dar pe mine m-a ţinut cu sufletu-n gât aproape pe tot parcusul acţiunii. Am plâns, am strâns din pumni, am uitat să respir şi-am trăit acolo, în scaunul meu, în ritm de formula 1. Şi muzica, ohh, superbă!

Advertisements

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s